In miez de noapte

-Bine bine. O sa te ajut. Vrei sa incepem acum?

-Sigur !zise Erzsébet mergand impreuna cu bruneta in dormitor,carela acea ora era liber.

Scoase cartea si incepu sa o invete literele apoi sa zica anumite cuvinte. In scurt timp unguroaica se descurca cat de cat.
-Eh,vezi? Ai citit sase pagini. Vreau sa le si inveti ca sa te descurci cu leacurile.Bine?

Ii multumi,zambindu-i si sarutand-o pe obraz,dupa care inchise brusc cartea,in momentul in care una din surorile ei mai mari intra in camera.

Se sprijini de perete privind-o cu atentie pe fata ce tocmai intrase in incapere.

Roze ii spuse Erzsébetei ca ea era prea ocupata cu munca in casa si o trimise la camp,sa duuca de mancare muncitorilor.

-Perfect, daca tre' doar sa ducem de mancare. replica aceasta apoi mersera spre bucatarie

-Astazi,ii atrase atentia unguroaica.De maine trebuie sa merg si eu la camp de dimineata ...

-Perfect.Imi era dor sa car saci si alte greutati. Haide acum, oamenii aia merita si ei mancarea calda.

Iesi in graba din camera,luand-o de mana pe Jospehine si oprindu-se mai intai in bucatarie,pentru a lua mancarea pregatita mai devreme,dupa care fugira amandoua la campurile din afara satului.

Ajunser ain scurt timp si le dadura mancarea. Josephine rasufla mai greu din cauza oboselii.
-"Nu este bine.Imbatranesc"

Erzsébet imparti mancarea tuturor muncitorilor de pe camp,bucurandu-se de atentia catorva baieti de acolo,care ii erau vecini.

Josephine desigur ca ar fi fost in stare sa le ia gatul imediat la fiecare in parte daca dadeau semne alarmante de flirt.

Castania nu-i lua insa in seama,asezandu-se si discutand cu fiecare in parte,zambindu-le,insa ferindu-se de prea multa atentie din partea lor.

Josephine insa statea la distanta avand o privire si un zambet sadic,specifice ei.

Nu peste mult timp insa,tatal unguroaicei ii goni pe baieti inapoi la munca,atentionand-o pe fata sa nu-si compromita reputatia.

-Asta da tata! Insa de-ar sti ce legatura am cu fiica lui, ar fi cam prea tarziu sa o atentioneze.sopti aceasta pentru ea

Erzsébet se intoarse,comentandu-l in maghiara pe tatal ei.
-De parca mi-as putea compormite reputatia numai vorbind cu cineva !spuse ea suparata.

-Toti erau barbati , asa ca inteleg ceea ce dorea sa zica.

-Sunt doar niste baieti din vecini ... iar pe cativa dintre ei ii stiu din Ungaria ...

Vantul incepu sa bata facand ca parul suvitele ei sa se indrepte spre toate partile. Parea ravasita si obosita din cauza cearcanelor uriase pe care le avea.

-Ar trebui totusi sa te odihnesti,observa Erzsébet.Haide ... putem merge acasa la mine.

-Am inceput sa obosesc cam mult in ultima vreme.

Nu stiu ce sa-i spuna,asa ca spera ca Jospehine sa-o ofere mai multe epxlicatii,in timp ce amandoua pornira inapoi spre sat.

-Eram obisnuita sa car 50 de saci de grau si nisip zilnic deci 100 in total. Acum insa am inceput sa ma lenevesc.